Conform publicației Ziarul Financiar, se conturează evenimente definitorii pentru infrastructura regională - Grecia, Bulgaria şi România urmează să semneze în noiembrie, la Bruxelles, un acord de cooperare cu Comisia Europeană pentru realizarea unui coridor de transport rutier şi feroviar care să lege Marea Egee de Marea Neagră. În centrul proiectului se află o conexiune directă între capitala României, Bucureşti, şi oraşul Salonic din Grecia, prin dezvoltarea unei autostrăzi moderne şi a unei linii feroviare de mare viteză.
Iniţiatorii proiectului vorbesc despre o „prioritate de vârf” a programelor europene de infrastructură transfrontalieră, ceea ce reflectă intenţia de a transforma această axă într-un pilon al mobilităţii, comerţului şi, surprinzător pentru unii, al securităţii. Planul de acţiune prevăzut în acord va cuprinde termene stricte pentru fiecare stat implicat, astfel încât segmentele proprii – rutier şi feroviar – să poată fi executate în sincron.
Impactul este potenţial major: la nivel economic, legătura directă între Bucureşti şi Salonic deschide o rută rutieră şi feroviară ce va lega Nord-Estul Europei de porturile greceşti şi de restul continentului. Porturile Greciei sunt deja văzute drept „porţi de intrare” spre Europa Centrală şi de Est, ceea ce subliniază dimensiunea comercială a proiectului. În plus, elementul militar este menţionat explicit: infrastructura va fi utilă şi pentru mobilitatea militară – o componentă ce capătă relevanţă în context european.
Pentru România, acest proiect marchează o oportunitate de a-şi consolida rolul în reţeaua europeană de transport, dar şi de a stimula comerţul prin acces mai rapid la porturi şi pieţe sudice. De asemenea, modernizarea segmentelor de infrastructură implică cerinţe înalte pentru proiectare, mobilizare şi execuţie – un semnal clar că rigorile tehnice şi organizatorice vor creşte. În acest context, finanţarea europeană joacă un rol definitoriu: proiectul va fi susţinut prin fonduri UE, dar şi prin cofinanţarea de către statele participante.
Însă, între intenţie şi realitate rămân provocări: alinierea legislativă, deblocarea terenurilor, stabilirea traseului optim, coordonarea între trei state şi armonizarea standardelor rutiere şi feroviare sunt doar câteva dintre ele. Mai mult, ritmul implementării – având în vedere targetele stricte – va fi urmărit cu atenţie.
În concluzie, iniţiativa de creare a coridorului rutier-feroviar Bucureşti – Salonic reflectă ambiţia europeană de conectare, dar şi voinţa statelor implicate de a transforma infrastructura într-un vector economic şi strategic. Dacă va fi implementat în parametrii anunţaţi, acest proiect va deschide o nouă eră pentru mobilitate, logistică şi comerţ în zona Balcanilor şi în spaţiul de est al Uniunii Europene.
Citeste articolul integral aici.
